Blog

Cei 7 paşi pentru crearea Fondului Suveran de Investiţii

coins-stacking

Ca om care am participat pentru început în comitetul guvernamental care a scris propunerile pentru Fondul Proprietatea şi am ieşit pe urmă pentru că am recomandat să fie estimată exact dimensiunea despăgubirilor care vor intra în “grădina” acelui fond (problemă încă nerezolvată), mă amuză întrucâtva insistența şi lejeritatea cu care se vorbeşte de crearea unui fond de investiţii.

Ar avea şi Warren Buffett nevoie de 6 -12 luni până la crearea unui fond având la dispoziţie cele mai bune minţi ale lumii, gestionarii celei mai mari firme de reasigurare din lume şi prieteni cărora la spune pe numele cel mic directorii de vârf de la Goldman Sachs, JP Morgan Chase şi Bank of America. Noi în schimb cu nişte lipitori de afişe de la partid puşi prin consilii de administatie ale companiilor de stat ce vor fi reprezentate în fond şi cu oficiali guvernementali extraşi fie din Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale fie din borhotul politic parlamentar, vom face o brânză mare: vom crea unul dintre cele mai mari fonduri din Europa de Sud Est după ce preşedintele PSD a pocnit din degete. E o naivitate amestecată cu ticăloşie aici.

1. Nivelul normativ
Ministrul Petcu spune că “competența legată de coordonare va fi stabilită printr-o hotărâre de guvern”, având în vedere o mai veche discuţie cu premierul, fostul ministru. Prima discuţie pusă ieri (3 iulie) pe tapet era dacă gestionarul Fondului Suveran să fie Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei sau cel al Mediului de Afaceri (cu acel fotomodel cu muşchi care poza pentru coperţile revistelor de femei pe post de ministru). Confuzia creată nu lasă să se întrezărească nişte adevăruri simple, fundamentale. Nivelul de reglementare va trebui să fie la nivel de lege, deoarece societăţile pot fi trecute într-o altă proprietate doar după ce există un text de act normativ definitiv. O hotărâre de guvern poate fi oricând schimbată şi nu poate reglementa un proiect care contrazice alte legi. Ba mai mult, dacă vorbim de Ordonanţa de Urgenţă pentru legiferarea unor astfel de măsuri tot se mai pot modifica în Parlament, cum a fost cazul Fondului Proprietatea, ori este de dorit să nu se întâmple acest lucru după ce capitalul este subscris şi vărsat. Sau, ca să reamintesc cazul Fondului Proprietatea, după ce a ieşit în Monitorul Oficial legea cu o anexă greşită, AVAS-ul având într-o societate comercială, de pildă, un alt procent decât cel înscris în lege. Cea mai simplă formulă ar fi cea a asumării răspunderii însă tocmai aceasta nu va fi aleasă din cauza posibilelor complicaţii politice. Concluzie – nu poate fi ordonanţă, nici hotărâre de guvern, trebuie să fie lege.

2. Crearea efectivă a Fondului
Până când să ajungă să funcţioneze efectiv, acţiunile trebuiesc în primul rând înscrise într-o altă proprietate, pentru că ele trec de la AVAS sau Ministerul Economiei la acest nou Fond Suveran de Investiţii. Durează cel puţin 6 luni procedurile de modificare a Registrului Comerţului, o Adunare Generală a Acţionarilor care să certifice aceste modificări, nu cred că Guvernul îşi doreşte să păşească glorios spre o nouă iniţiativă care poate fi pozitivă prin călcarea în picioare a legislaţiei care guvernează societăţile comerciale din România. De asemenea, orice derogări, mai ales acolo unde statul nu are 100% din companiile respective va fi temei de procese, contestaţii care nu vor face decât să complice ulterior situaţia. Nu mai vorbesc de faptul că societăţile de stat care se vor a fi evaluate în general nu au un inventar recent, actualizat conform legii, dar ce să ne mai legăm de finețuri.

3. Evaluarea activelor
„Fondul va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din privatizări, din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul)” scrie pe undeva prin documentul PSD numit Program de Guvernare. În primul rând etatişti de pe toată planeta ar trebui să înţeleagă că valoarea unui activ sau a unei acţiuni este valoarea dată de piaţă, nu valoarea stabilită de stat, nu Dragnea sau Tudose vor evalua cele 10 miliarde de euro. Acolo unde nu avem societăţi listate, ea nu poate fi valoarea contabilă, este valoarea de „vânzare” în momentul subscrierii la Fond. Ori aici în funcţie de cine şi pe ce criterii evaluează poate avea în vedere preţuri complet diferite, însă şi o evaluare corectă şi profesionistă nu se poate face mai devreme de 12 luni. De ce? Pentru că ai nevoie să faci licitaţii pentru angajarea evaluatorilor, conform tuturor termenelor procedurale. Trebuie să studiezi activ, pasiv, bilanţ contabil, inventarul bunurilor, să te gândeşti la active care concură la obiectul principal de activitate versus active care nu concură la obiectul principal de activitate şi să calculezi (de obicei cu mai mult decât o singură metodă de evaluare) valoarea unui pachet de acţiuni. Şi această operaţiune trebuie să o realizezi pentru fiecare pachet de acţiune şi pentru fiecare activ transferat la Fondul Suveran de Investiţii.

4. Management profesionist
Dacă şi la Fondul de Investiţii vom avea aceeaşi calitate şi la reglementatorul pieţei de capital din România, respectiv, uneori, soţii şi amante de potentaţi ai naţiunii cu botox în buze şi şuierat de vânt prin creier, atunci să nu ne mire dacă vom da cu oiştea în gard. Sau vom fi ca în situaţia vicepreşedintelui ASF, confirmat recent, care nu are habar de diferenţa dintre capitalul unui asigurator şi două noţiuni legate de raportarea de risc a aceluiaşi asigurator. Profesioniştii adevăraţi legaţi de fondurile de investiţii sunt extrem de rari şi ei nu vor accepta să lucreze într-un mediu politizat în care deciziile sunt conjuncturale şi nu au criterii obiective în spate. Iar dacă aducem fie şi mediocrii, ca să nu mai vorbesc de tipul de oameni cu coloana vertebrală de cauciuc care acceptă orice (“să trăiţi, şefu’!”). Îmi amintesc că am găsit într-un consiliu de administraţie la AVAS odată un violinist, vă daţi seama ce “concerte” de competență dădea el în boardul unei societăţi de industrie grea.

5. Vânzarea activelor
Privatizarea BCR a fost cea mai mare privatizare făcută în România vreodată, iar faptul că a fost făcută prin licitaţie a ocolit traseul Legii 137 a privatizării. Cum va verifica Curtea de Conturi şi după ce criterii vânzarea activelor? Va fi ca în cazul a doua tranșe din acţiunile unei societăţi comerciale de stat unde la listare statul a vândut după care funcţionarii se rugau la Dumnezeu să scadă acţiunile pentru că dacă nu diferenţa dintre valoarea de „piaţă” şi valoarea de emisiune li s-ar putea imputa ca prejudiciu? Sau va intra DNA pe fir la un moment dat? Fără un proces unitar, clar, transparent, deschis, perfect şi simplu explicabil riscăm nişte controverse infinit mai mari decât cele legate de privatizare până acum. Pentru curioşi, pot doar să se uite le serialul „România Furată” sau la privatizările anchetate de emisiunea „România Te Iubesc” şi se lămuresc rapid.

6. Pe ce se vor cheltui sumele obţinute?
Când programul de guvernare, când guvernanţii îşi dau cu părerea pare a fi un fond care va investi ceea ce se va obţine în autostrăzi şi în căi ferate. Prima observaţie ar fi că în acest fel nu se va mai cheltui deloc pentru investiţii în domeniul energiei, în condiţiile în care avem instalaţii din vremea lui Gheorghiu Dej şi situaţia falimentară a Hidroelectrica a condus la centralizarea şi tăierea sălbatică a fondurilor de investiţii, tocmai pregătind listarea, de pildă a Hidroelectrica, societate comercială ce va fi prezentă şi în noul Fond. A doua observaţie ar fi că statul român nu are capacitatea – vezi incapacitatea de a finaliza Coridorul IV, vezi dezastrul numit Bechtel unde nici măcar originalul contractului nu se mai găseşte – de a face project management pentru construcţii de mare anvergură. În plus, capacitatea de a atrage fonduri destinate marii infrastructuri este o capacitate care se găseşte în puţine locuri pe planetă, la Singapore, Shanghai, Londra, New York, Washington şi poate Viena sau Frankfurt. Sau noi vom face cele 8 spitale regionale anunţate de Eugen Nicolaescu prima dată în 2007 (şi fără a exista măcar o schiţă definitivă a lor până în prezent) în condiţiile în care doar sectorul privat a dat preponderent în folosinţă spitale în ultima perioadă? Dl Nicolaescu se va uita de departe la situaţie, din postura de viceguvernator BNR.

7. Vom reuşi noi o fentă europeană care nu „le-a ieşit” nici măcar ungurilor?
Rostul acestui fond, raţiunea lui de a fi este tocmai să fie în afara bugetului (off budget) în definiţia europeană a Eurostatului, definiţie de alminteri îngustată progresiv de-a lungul anilor. În condiţiile în care am avut ani în care am absorbit zero bani (zero!) din programul operaţional de transport, tradiţional programul care merge cel mai prost mai ales pe componenta feroviară, noi propunem să creăm o nouă sursă de bani cu un nou debuşeu în drumuri, căi ferate şi spitale. Ungaria, după ce a reuşit să facă un parteneriat public privat prin care două dintre autostrăzi nu au fost „trecute”/ încărcate pe bugetul de stat, a avut o lungă dispută cu Eurostat care a schimbat definiţia astfel încât autostrada A6 din Ungaria nu a mai putut fi socotită în afara bugetului. De alminteri, în zone unde chiar PPP-ul ar putea fi o soluţie, noi propunem Fondul de Investiţii care nu e „dospit” de specialişti, pentru care nu avem specialişti în administrare şi unde vrem să gestionăm nişte miliarde de euro prin ocolirea legilor în vigoare. Fac referire în special la legea ce impune managementul privat în companiile de stat (Legea 119), de la care noul Fond, prin participațiunile trecute în deţinerea lui, va face derogare. În prezent, nu vrem să facem management profesionist, pe bune, la companiile de stat, nu reuşim cu companii gen Poşta sau Salrom să le facem performante, cu o conducere măcar moderat competentă. Vom reuşi în schimb să facem acest lucru cu o entitate infinit mai complicată, un fond de investiţii patronat de stat? Ba mai mult, vom face acest lucru pentru un fond de investiţii construit în afara bugetului, deci fără o monitorizare europeană?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.